Ce înseamnă disgrafia? Cum îmi dau seamna dacă copilul meu are disgrafie

Să învețe să scrie cuvinte și propoziții clar și corect este o cerință obligatorie pentru orice copil de școală generală.

De obicei, toți copiii au dificultăți de scriere până își definesc stilul, însă dacă scrisul de mână al unui copil este constant neclar și distorsionat, este foarte posibil ca acesta să aibă o tulburare specifică de învățare numită disgrafie.

Aceasta este o problemă a sistemului nervos care afectează motricitatea fină responsabilă de scris. Acest lucru face ca orice sarcină legată de scris pe care ar avea-o o persoană să i se pară foarte grea.

Copiii cu disgrafie au scrisul de mână neclar, neregulat sau inconsecvent, de cele mai multe ori cu directii diferite, forme diferite, folosesc litere mari și mici amestecate sau amestecă literele de tipar cu cele de mână.

Părinții sau învățătorii pot descoperi această tulburare în momentul în care copilul începe să scrie, în clasele mici. Semnele disgrafiei pot include:
– Copilul ține foarte strâns stiloul/creionul în mână ceea ce duce la dureri ale mâinii
– Dificultăți în a respecta spațiile și aliniamentul paginii
– Ștergerea frecventă a literelor/cuvintelor
– Inconsecvența în spațierea cuvintelor și literelor
– Greutate la pronunție, aceasta incluzând neterminarea cuvintelor sau omisiunea unor cuvinte sau litere
– Poziție neobișnuită a mâinii, a corpului sau a caietului în timpul scrisului

Ce se poate face?

La Centrul Edulier, copiii cu disgrafie pot fi evaluați de către cadre specializate și pot fi găsite soluții împreună cu părinții. Se pot face recomandări care constau atât în urmarea unei terapii educaționale, cât și recomandări pentru părinți. La evaluare, specialistul va observa:
– Poziția mâinii și a corpului în timpul scrisului
– Modalitatea în care copilul ține creionul
– Procesul de scriere
– Rezultatul final

In ce fel vă puteți ajuta copilul cu disgrafie?

Dacă copilul dvs. are disgrafie, iată câteva lucruri pe care le puteți face acasă:
– Puneți copilul să scrie pe caiete liniate, astfel încât să îi fie mai usor să traseze liniile literelor și cifrelor.
– Încercați diferite modalități prin care să țină în mână creionul sau cautați alte modalități ajutătoare de scriere (de exemplu să scrie pe un suport electronic)
– Nu criticați faptul că nu scrie frumos, ci apreciați faptul că scrie corect
– Vorbiți-i despre tulburarea lui de învățare astfel încât să o înțeleagă și să nu mai fie o frustrare
– Încercați modalități de eliberare a stresului înainte de a scrie ceva.

De asemenea, este foarte important să vorbiți despre tulburarea de învățare a copilului dvs. și profesorilor, astfel încât aceștia să înțeleagă cu ce se confruntă copilul. La clasă, ar trebui ca ajutorul pedagogilor să includă:
– Sarcini, care presupun scrisul, mai scurte
– Copilul să poată folosi un suport electronic (laptop, tabletă) pe care să scrie
– Să fie nevoie să scrie cât mai puțin la clasă
– Copilul să poată folosi un reportofon pe care să înregistreze lecția
– Copilul să poată folosi un reportofon pe care să își poată dicta temele rezolvate pentru a nu mai fi nevoit să le scrie
– Copilul să poată dă lucrările, tezele, examenele oral, nu în scris